Biserica din satul Cârligi poartă hramul „Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile, Grigorie si Ioan”. Satul Cârligi şi-a luat numele de la boierul Rosetti Bălănescu căruia i se spunea și Cârligeanu. Satul se mărgineşte spre N cu satele Duşeşti, Soci, iar spre S, cu satul Şerbeşti, care azi poartă denumirea de Ştefan Cel Mare. Satul este aşezat pe un şir de dealuri: Holm și Movila.
În Cârligi se află biserica parohială, fostă mănăstire grecească, clădită la 1827. Tradiţia spune că şi Ştefan Cel Mare ar fi clădit pe aceste locuri o biserică din lemn, între anii 1457-1459, care mereu a fost renovată, dar probabilitatea e mică.
Este construită din piatră şi cărămidă pe o suprafaţă de 300 de m². Acoperişul este din tablă galvanizată. Construcția este în genul acelor lăcaşuri de cult care la nevoie pot sluji şi ca mijloc de apărare, biserica de la Cârligi prezintă izbitoare similitudini cu cea de la "Palatul Cnejilor", având planul în formă de cruce şi turnul-clopotniţă alipit pe latura de V, asemenea bisericilor din secolul al XVII-lea. Ca şi la Şerbeşti, absidele laterale sunt marcate la exterior prin rezalite dreptunghiulare, în timp ce absida altarului are formă semicirculară. Clopotniţa este situată deasupra pridvorului, care e acoperit cu o calotă sferică şi are spre S o deschidere crenelată ce trădează (ca şi la "Palatul Cnejilor") unele caracteristici defensive ale construcţiei.
Bolţile pronaosului şi naosul sunt sprijinite pe arce, prelungite în consolă pe zidurile laterale. Între cele două încăperi ale navei, o arcadă masivă sprijinită lateral pe doi pilaştri ne determină să credem că în forma iniţială a bisericii se aflau aici şi două coloane în genul celor de la Buhalniţa.
Toate aceste elemente ne obligă să atribuim monumentul secolului al XVII-lea şi să acceptăm afirmaţiile celor ce susţin că el ar fi fost construit în anul 1660 de către Iordache Cantacuzino.
La intrarea în biserică, mai precis în pronaos se află înmormântat fiul boierului Costache Rosetti, Ioan Cantacuzino, decedat la 17 noiembrie 1830. Găsim câteva menţiuni despre faptul că lăcaşul de cult a fost refăcut de boierul Ion Cantacuzino al cărui mormânt se află în interiorul bisericii.
Între preoţii care au slujit la această biserică menţionăm pe părintii Crocris, Stăcescu Ioan şi preotul Eugen Grigoriu (1950-1985). Din anul 1985 până în 2013 (august), a slujit preotul Nicolae Văideanu. Ca dascăli menţionăm pe Fuioagă Modest, Burduja Constantin și Huțanu Vasile.
Fiind declarată monument istoric, Biserica „Sfinţii Trei Ierarhi” figurează pe Lista Monumentelor Istorice, în baza Ordinului nr.2314/2004 al Ministerului Culturii şi Cultelor, la numărul de cod NT-II-a-B-10603. Ea va dăinui încă multe veacuri pentru binele şi mândria credincioşilor satului Cârligi, din fosta comună Şerbeşti, azi comuna Ştefan cel Mare.
Cu data de 1 septembrie 2013 a fost numit ca preot paroh Cristian Tablan, alături de prezbitera Diana Elena.
În vara anului 2014 a fost restaurată catapeteasma.
Pe parcursul anului 2016 biserica a fost văruită în interior și s-a schimbat dușumeaua.
În vara anului 2021 a fost schimbată tâmplăria de pvc de la geamurile bisericii, cu tâmplărie din lemn.
În septembrie 2021 a fost finalizată capela mortuară, sfințită în vara anului 2022.
În anul 2022 a fost schimbat acoperișul bisericii, în totalitate, tâmplărie și tablă.
Această biserică va dăinui încă multe veacuri pentru binele şi mândria credincioşilor satului Cârligi, din fosta comună Şerbeşti, azi comuna Ştefan cel Mare.
